Miniaturi – Seară

Posted on Updated on


Odata cu trecerea anilor, melancolia anilor de liceu si-a facut loc in sufletul meu. Dorul dupa acesti ani, dorul dupa orele de matematica, dorul dupa orele de fizica, dorul dupa orele de romana s-au asternut pe nesimtite. Pictura in versuri este noua(dar si vechea) mea fascinatie.

A scrie poezii inseamna a picta cu condeiul in suflet. A citi poezii inseamna a lasa ca tabloul poetului sa prinda viata in inima. Poezia se citeste cu inima, versurile se fredoneaza la mii de mile distanta de locasul in care ratiunea salasluieste. De cand am invatat magia cititului cu inima, poeziile si-au creat o colectie de arta in suflet. Roada efortului profesorilor de romana a incoltit, dar dupa asa multi ani. Multumesc celor ce s-au trudit sa ma invete mestesugul literelor, dar si celor care mi-au creionat lumea patratoasa a cifrelor. Ceea ce sunt in prezent este rodul lor.

Redau mai jos, un tablou de Zaharia Stancu, care a rezonat foarte bine cu starea mea sufleteasca prezenta. Cum spuneam, versurile nu se citesc, ci se recita cu inima.

Miniaturi – Seară

Aseară-am stat sub mărul nostru bun,
Cu mere, ca obrazul tău, domneşti.
Cât aş fi vrut şi n-am cercat să-ţi spun
Că-n gândurile mele, floare, creşti.
Ne-am ridicat deodată amândoi
Şi-am părăsit livada împreună
Cu buzele-ngheţate. Peste noi
Curgea molatic un pârâu de lună.

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s