Profilul unei natiuni – reactivitatea

Posted on Updated on


In articolul anterior mentionam faptul ca proactivitatea este un concept impropriu natiunii noastre. De ce ar fi important ca o trasatura de acest fel sa fie o componenta activa a profilului unei natiuni? Ce inseamna ea si cum ne poate ajuta in viata cotidiana? Raspunzand  la aceste intrebari voi incerca sa  creionez perimetrul conceptual al proactivitatii.

Lungile asteptari din aeroporturi constituie un bun cadru de observare a limbajului trupului celor din jur. In special la gate-urile curselor aeriene cu destinatii importante, trecerea timpului este realmente o provocare pentru extrovertul obisnuit sa interactioneze, in mod activ, cu cei din jur. Fiecare pas este echivalentul scurgerii unui minut pe ceas. Dupa 10 minute ti-ai intiparit in memoria vizuala, figura aproape a fiecaruia din cei aliniati. Separatoarele serpuite care demarcheaza coluarele de asteptare, favorizeaza contactul vizual cu un numar  mare de “colegi de suferinta” care asteapta sa treaca prin sistemul de securitate al aeroportului. Unii cauta sa socializeze, facand diverse remarci cu voce tare, sperand ca momeala aruncata sa rupa tacerea altora. Altii isi tin de mana iubitele si sunt complet absorbiti in aura roza a jocului emotional. Altii sunt tensionati de limitele conditiilor lor fizice pe care doar ei le stiu, dar pe fetele lor se poate citi un consum ridicat de energie fizica si psihica. Este foarte simplu de observat zone de contrast, atunci cand privesti un astfel de grup de oameni. Simpla prezenta a cuiva in acel grup radiaza niste stari launtrice. Este foarte interesant sa faci un portret al impresiilor culese din astfel de intalniri.

Britanicii acorda o mare atentie unei analize de acest fel. In general discuta putin, dar si-au format o capacitate de analiza foarte buna, element ce le caracterizeaza cultura. Spre exemplu comunicarea telefonica este o modalitate foarte buna de a citi profilul celui cu care discuti. Intonatia vocii, pauzele pe care le face intre cuvinte, frecventa cu care vorbeste, modul in care articuleaza vocea si multe altele. Noi nu suntem obisnuiti sa percepem acest sprectru de informatii, tocmai de aceea cartile legate de limbajul trupului nu au avut un succes la noi, majoritatea considerandu-l un subiect artificial, lipsit de importanta, in schimb in alte culturi acesta este un instrument util de analiza a celui de langa tine. In cultura britanica poti oferi, extrem de simplu, o analiza consistenta a personalitatii tale, daca nu ai un rafinament format de-alungul anilor, intr-un astfel de mediu. Astfel ca un apel telefonic la un anunt din ziar poate fi o adevarata radiografie a celui de la capatul firului. Daca cauti o chirie, raspunsul pozitiv poate fi determinat, in mare masura, de ce anume ai comunicat celuilalt. Aici nu ma refer doar la continutul in fraze si cuvinte, ci la calitatile sunetului care ajunge la celalalt capat al firului.

Discutam, in urma cu cativa ani, cu unul din fostii mei colaboratori britanici, legat de profilul romanilor. De fapt totul a inceput in momentul in care a atins tangential subiectul cetatenilor din Europa de est. Instrumentul de analiza, dobandit din cultura lor le permite sa faca usor remarci, foarte valide, vizavi de profilul cuiva, fara sa aiba nevoie de teste psihologice elaborate. Folosesc des in limbajul lor “simt ca”, “mi se pare ca”, “am sentimentul ca”, lucru care spune foarte mult, comparativ cu ceea ce intelegem noi prin aceste expresii. Mi-a spus ca i se pare ca noi suferim de temeri multiple si ca avem o personalitate reactiva.

Istoria noastra, a romanilor, a inregistrat multe episoade de opresiune, astfel ca s-au format doua profile dominante ale natiunii, profilul abuziv si cel reactiv. Categoria majoritara este reactiva, actioneaza ca raspuns al atacurilor categoriei abuzive. Categoria abuziva este in permanenta in avantaj, vizavi de cea reactiva. Eminescu exprima foarte bine, in Scrisoarea a III-a caracteristica dominanta a noastra “Îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul…”. Intreaga agenda de viata a persoanei reactive se invarte in jurul apararii granitelor proprii. De cele mai multe ori acest tip de aparare se transforma in resemnare, in depresie. Acest fel de comportament slabeste foarte mult creativitatea si scade potentialul de manifestare la serviciu, acasa, afecteaza sanatatea, duce la o imbatranire prematura. Lucruri pe care le putem observa, daca privin in jur cu atentie.

Stephen Covey dezbate caracteristicele proactivitatii, cat si eficienta dobandirii ei, in cartea sa “Cele 7 deprinderi ale persoanelor eficace”. Reactivitatea produce persoane anxioase, nemultumite de sine, lipsite de incredere in propriile forte, persoane care cauta in permanenta sa se ancoreze in altii, sunt foarte atente sa nu calce pe bec pe cei in pozitii superioare, de care depind, ca nu cumva sa declanseze comportamentul abuziv al acestora. Atunci cand comportamentul abuziv al celor in pozitii superioare a fost declansat, reactivii fac tot posibilul sa aplaneze comportamentul manipulator, dar pe plan secund ei intra intr-un cerc vicios al degradarii imaginii de sine, al autoreprosurilor, al murmurului in soapta. Comportamentul reactiv actioneaza intotdeauna in functie de agenda personalitatii abuzive, in lipsa ei, este complet dezechilibrat. Persoanele reactive au o slab dezvoltata capacitate de creativitate, sunt executanti, niciodata nu se pot ridica la un statut in care sa contribuie in mod vizibil.

Dupa revolutie, romanii si-au exteriorizat murmurul interior, care fierbea in ei. Inca avem capacitatea sa ne exprimam deschis, desigur in anumite limite. Marirea sonorului vocilor interioare negative, in schimb, nu schimba peisajul, astfel nu devenim proactivi din reactivi, ci ne invartim in acelasi cerc, dar cu alte instrumente. Pe de alta parte capcana ramane incordata mai departe. Persoanele cu caracter abuziv nu pot exista fara un colectiv reactiv, tocmai de asta spuneam, in articolul anterior, ca obedienta este unul dintre ingredientele esentiale ale angajatului de succes. Repet din nou, ce spuneam acolo, obraznicia, depasirea granitelor libertatii celui de alaturi, santajul la locul de munca, nu reprezinta proactivitate, ci doar comportament abuziv.

Psihologii afirma ca mandria poate fi, in anumite situatii, un mecanism de autoaparare. Cei mai multi suntem obisnuiti sa vedem celalalt aspect al mandriei, doar o simpla infatuare generata, probabil, de un succes personal, acompaniata de obraznicie. Cred ca mandria la noi, este generata ca un mecanism de autoaparare, de echilibrare al propriei identitati. Fiind o solutie de re-echilibrare, rezulta ca acolo exista un dezechilibru. Cu siguranta, o cultura reactiva a sedimentat, in fiecare din noi, o samanta de dezechilibru al identitatii, fapt care face ca mandria sa aiba la baza un mecanism de autoaparare, nu “un tumult” de personalitate. Am observat de-alungul anilor mai multi oameni mandrii, majoritatea aveau la baza un episod dramatic, care i-a dezechilibrat. Alegerea mandriei este cel mai la indemana mecanism, pentru ca societatea nu promoveaza solutii sanatoase. Inca de mici copii vedem in mandrie o solutie. Mandria ne da falsul sentiment ca am depasit pe cei din jur. Este o capcana de proportii, care ascunde si un efect de bumerang. Mandria ne face sa ne simtim ca am castigat competitia, ca am ajuns primii la linia de finish, in schimb este doar o incercare de a acoperi un gol sufletesc. Nu cred ca omul mandru este un invingator, ci doar un invins capabil sa faca multe victime colaterale, abuzand de cei din jur.

Am intalnit oameni care sunt constienti ca mandria este o non-valoare crestina. Este de apreciat ca isi constientizeaza starea de fapt, in schimb incearca sa isi tempereze atitudinea prin reprimare emotionala. Este complet ineficient sa faci un astfel de lucru si este un efort titanic, totodata, care bate prost, pentru ca este usor detectabil. Nu iti poti ascunde mandria prin reprimare emotionala energica, pentru ca in subconstient trauma, din istoria personala, transmite impulsul durerii. Sigur, un om fara o capacitate bine dezvoltata de introspectie nu intelege deloc la ce ma refer, se uita la sine insasi ca la descoperirea marilor piramide, fara sa inteleaga nimic. Este un strain in propria piele.

Multi dintre cei care ii stim ca fiind mandri, la o mai atenta privire se poate observa ca contrabalanseaza niste evenimente care le-au afectat trecutul. Exista totodata si o tensiune care insoteste mandria, o agitatie care se lupta cu orice pret si se agata de orice mal, ca de un colac de salvare. Omul mandru se dezechilibreaza complet in momentul in care nu reuseste sa fie pe cel mai inalt soclu. Foloseste santajul, obraznicia, dispretul, rautatea ca unelte de a-si atinge scopul. Daca nu se poate ridica deasupra altora, trebuie, pe cei din jur, sa ii impinga in jos. Trebuie ca tot timpul sa aiba dreptate, chiar si atunci cand nu are. Sigur, asta nu face ca sa nu fim insistenti in promovarea adevarului, atunci cand il vedem.

Stephen Covey arata cum sa dezvoltam proactivitatea, fapt care duce si la solutionarea multora din motivele care genereaza starea de faliment intern, lucru la care multi raspund prin formarea unei atitudini pline de mandrie. Mandria cere un pret foarte mare,  re-echilibreaza personalitatea pe moment, dar incepe in fiecare zi de dimineata si continua cu acelasi efort intens pana seara, nu ofera niciodata un echilibru satisfacator, in schimb proactivitatea creaza o punte de echilibrare foarte eficienta intre planul intern, al nostru, si cel extern, social.

Cred ca alegerea proactivitatii va avea un profund impact in dezvoltarea natiunii noastre, doar ca este o solutie simpla pentru cei care o inteleg, dar una imposibila pentru cei care nu au avut niciodata curiozitatea de a privi inauntrul lor. Daca toata viata ta se desfasoara doar inafara ta, ai pierdut tocmai miezul existentei tale.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s