In articolul anterior mentionam faptul ca proactivitatea este un concept impropriu natiunii noastre. De ce ar fi important ca o trasatura de acest fel sa fie o componenta activa a profilului unei natiuni? Ce inseamna ea si cum ne poate ajuta in viata cotidiana? Raspunzand la aceste intrebari voi incerca sa creionez perimetrul conceptual al proactivitatii.
Lungile asteptari din aeroporturi constituie un bun cadru de observare a limbajului trupului celor din jur. In special la gate-urile curselor aeriene cu destinatii importante, trecerea timpului este realmente o provocare pentru extrovertul obisnuit sa interactioneze, in mod activ, cu cei din jur. Fiecare pas este echivalentul scurgerii unui minut pe ceas. Dupa 10 minute ti-ai intiparit in memoria vizuala, figura aproape a fiecaruia din cei aliniati. Separatoarele serpuite care demarcheaza coluarele de asteptare, favorizeaza contactul vizual cu un numar mare de “colegi de suferinta” care asteapta sa treaca prin sistemul de securitate al aeroportului. Unii cauta sa socializeze, facand diverse remarci cu voce tare, sperand ca momeala aruncata sa rupa tacerea altora. Altii isi tin de mana iubitele si sunt complet absorbiti in aura roza a jocului emotional. Altii sunt tensionati de limitele conditiilor lor fizice pe care doar ei le stiu, dar pe fetele lor se poate citi un consum ridicat de energie fizica si psihica. Este foarte simplu de observat zone de contrast, atunci cand privesti un astfel de grup de oameni. Simpla prezenta a cuiva in acel grup radiaza niste stari launtrice. Este foarte interesant sa faci un portret al impresiilor culese din astfel de intalniri.
The story of my belief 