Era tehnologica ne-a oferit un confort sporit datorita automatizarii celor mai multe activitati cotidiene, cu care inaintasii nostri se confruntau. Tehnologia a condus la cresterea radicala a volumului de munca realizat, in unitatea de timp, si a fortei cu care se proceseaza materia prima. Daca in urma cu mai bine de 150 de ani forta de prelucrare nu depasea, in cele mai multe cazuri, potentialul fizic al individului, azi putem discuta de zeci si sute de cai putere concentrati in dispozitivele tehnologice pe care le manevreaza o singura persoana. Ca sa exemplificam, ne putem gandi simplu la capacitatea de escavare a unui buldozer de mare capacitate raportat la potentialul fizic de lucru al unei singure persoane.

Evolutia si infiltrarea tehnologiei in viata cotidiana, a dus, totodata, la cresterea volumului de informatie la care suntem supusi zilnic. Adaptarea la cerintele zilnice ne obliga sa asimilam si interpretam, intr-un interval scurt de timp, un volum de 5-10 ori mai mare de informatie, decat aveau nevoie inaintasii nostri. Acest fenomen ne impinge la marirea performantei individuale de procesare a informatiei in unitatea de timp. Desigur ca performantele personale nu difera prea mult intre noi si inaintasii nostri, fapt care determina gasirea unor solutii de compromis.

Continue reading “Clasificarea si generalizarea ca traume sociale” →

Societatea contemporana, ajunsa la apogeul evolutiei tehnologice a devenit dependenta de impulsurile personale interioare. Una dintre problemele fundamentale pe care le ridica acest fenomen este incoerenta decizionala, actiunile individului se afla sub bombardamentul aleator al unor stari inconsistente care nu converg unui obiectiv comun. Voi incerca, in continuare, sa creionez cateva aspecte definitorii ale cadrului prezent, a individului secolului XXI aflat intr-un context digital.

Digitalizarea mediului in care convietuim a condus la cresterea considerabila a volumului de informatie pe care trebuie sa il asimilam si procesam fiecare din noi. Facturile pe care trebuie sa le platesti se vor achita, in curand, doar de la terminalele dispozitivelor electronice. Shoppingul online este o practica foarte dezvoltata in tarile occidentale, dar in curand vom face si noi saltul respectiv. Efortul unei activitati de o luna, la locul de munca, se materializeaza printr-un email care isi confirma faptul ca “ti-au intrat banii in cont”, adica banii virtuali, cu care iti poti achita(in mod virtual) cumparaturile din magazine. In tarile dezvoltate, aproape peste tot, cumparaturile se achita cu cardul, indiferent de valoarea cosului, chiar si o banala cafea cumparata la MacDonalds sau Starbucks. Inca la noi exista posibilitatea si satisfactia de a purta in buzunar bancnotele autohtone si nu numai, dar in scurta vreme venitul lunar va fi doar unul virtual, pe card.

Continue reading “Mood-driven society” →

Lipsa locurilor de muncă atrage după sine bătaia de joc. Omul devine o vită de povară. Când cade, este îmbrâncit la o parte și vine altul mai tânăr să-i ia locul.

Nimeni nu plânge după cel bolnav. Poate doar familia. O armată care nu-și ajută răniții e sortită pieirii. E situația multor oameni din România, pe care îi văd intrând în cabinet, cu stigmatul înfrângerii în ochi.

Continue reading “Portretul unei doamne” →