Intre stagnare si evolutie

Romania, in ciuda multor rapoarte analitice care detaliaza o gama foarte larga de factori generatori ai starii actuale,  nu este o tara lipsita de potential, stagnarea si regresul ei economic nu sunt o rezultanta a incapacitatii de progres si adaptare a populatiei. Criza fundamentala a tarii este una de viziune.

Povesteam acum doi ani, in Londra, cu un maltez. Malta este o tara foarte mica situata la granita de sud a Italiei, cu o suprafata insulara de 320 km patrati, o populatie de 423.000 de locuitori. Parametrii geografici o descriu ca fiind de marimea unui oras de dimensiunea Clujului. Situatia economica a unei astfel de zone depinde foarte mult de perspicacitatea locuitorilor, de capacitatea lor de adaptare la standardele externe de organizare a vietii.

Am fost interesat de cateva detalii, astfel ca l-am rugat pe interlocutorul meu, sa imi ofere mai multe informatii despre modul in care se gospodaresc, modul in care isi organizeaza economia, cum reusesc sa progreseze, fiind o tara atat de mica, o zona insulara cu un potential incomparabil cu al zonei geografice a Romaniei, spre exemplu. Legaturile cu cea mai apropiata zona continentala de granita Malteza, cu Sicilia nu le-au oferit un progres si o viziune organizatorica, economica destul de buna, dimpotriva, Sicilia fiind bine cunoscuta si nu necesita nici un comentariu in plus. Cheia dezvoltarii si modernizarii Maltei a fost data de momentul in care au avut libertatea de a lucra in diaspora, in alte tari decat in tara vecina Italia, formandu-si o viziune a lumii dezvoltate, a modului in care acestia se gospodaresc, a metodelor care pot fi imprumutate si implementate si la ei. Acest factor a propulsat mica tarisoara intr-o directie pozitiva, astfel lucrul in diapora a devenit un canal de informare, nu doar o sursa de salar mai bun. Au transformat Malta intr-o atractie turistica, creindu-si un aeroport propriu, care a deschis portile turistilor. Practic cheia a fost o noua viziune.

Potentialul Romaniei este incomparabil mai mare decat al unei astfel de tarisoare, in schimb patrimoniul dobandit in perioada epocii de aur, a fost si sunt in continuare o piedeca considerabila in dezvoltarea si organizarea tarii. Sistemul medical, invatamantul, institutiile guvernamentale reprezinta o sacosa uriasa de mizerii de dimensiuni care depaseste suprafata tarii de zeci de ori, astfel ca efortul fiecaruia din noi, trebuie sa asigure o forta de tractiune suficient de mare ca sa taram, pe axa timpului, acest bagaj putred comunist.

Cum subliniam in articolele anterioare, Romania este tesuta pe un stativ subred, pe o gandire autolimitativa, pe o autosuficienta si atotcunoastere care depaseste granitele mitului si a prostiei. Povestind cu prietenii, fostii colegi despre realitatile pe care le-am vazut si trait in anii petrecuti in UK, reactia lor, dupa un sfert de secol de la caderea imperiului de fier, a fost absolut utopica, de dimensiunile unei dezinformari mult mai mari decat era in perioada pre-revolutionara. Atunci oamenii ascultau canalele radio interzise de informare straine, absorbeau si credeau fara sa puna la indoiala veridicitatea informatiei. Azi efectul bombardarii cu informatie pe multiplele canale tv, pe care le avem fiecare in casa, fara nici o cenzura a autoritatilor, creaza un efect de sera mentala. Anxietate nationala face ca discernamantul, informatia asimilata si crezuta, sa fie de o calitate si de o valoare reprosabila. Mentalitatea noastra este direct proportionala cu criza morala, economica in care ne aflam.

Strangularea informationala si a liberei manifestari din perioada pre-decembrista era contrabalansata de un efort instinctiv de autoeliberare, astfel ca incercam sa inspiram aerul provenit prin canalele de informare straine, Europa Libera fiind un principal percutor al constiintei nationale. In constiinta nationala pre-revolutionara era clar un aspect, anume acela al faptului ca noi suntem limitati de teroarea comunista, de sistemul de fier. In prezent suntem dominati de o stare patologica de dezechilibru, de o ameteala, astfel ca nu avem un discernamant clar, spre deosebire de perioada precedenta. Bombardamentul informational cotidian, articulat de incapacitatea de asimilare si prelucrare a informatiei, acompaniat de ingrijorarile generate de incapacitatea de plata a facturilor si de conflictele cotidiene, creaza un efect euforizant de discoteca bolnava. Constiinta nationala s-a transformat intr-o constiinta paralizata, de tip zombi.

Diferenta intre perioada pre si post decembrista este data de lipsa de discernamant care s-a asternut peste constiinta nationala actuala. Luciditatea pre-decembrista a fost ca un dinam care genera tacit energie, in momentul in care condensatorii tarii au ajuns sa fie incarcati la maxim, fenomenul social s-a dezlantuit.

Am putea urma exemplul Maltei care a folosit resursele diaporei ca pe un canal de informare, de colectare de paradigme care pot fi prelucrate si adaptate realitatii prezente a Romaniei. Institutiile de stat, sistemul de organizare difera foarte mult de cele de la noi. Incurajarea antreprenoriatului ar putea fi o resursa foarte buna de propulsare a angrenajului economic national. Desigur, cadrul de desfasurare al acestei forme de activitate exista la noi, in schimb franele care actioneaza asupra lui, fac ca sa fie intr-o stare de regres. O buna parte a populatiei nu crede in propria capacitate de dezvoltare, de initiativa privata, chiar daca a existat un precedent post decembrist. Din pacate acel elan a fost sufocat de o infrastructura lacunara, de lipse de resurse, de lipsa totala de sprijin din partea guvernului. Daca in tarile dezvoltate contabilitatea si relatiile cu contabilii se pot realiza doar prin intermediul sistemului electronic oferit de internet, posta, la noi o astfel de forma pare utopica. Vizitele saptamanale, lunare la sediul contabilului fiind o necesitate, pentru ca circulatia actelor trebuie sa fie asigurata fizic. La noi nu exista o infrastructura electronica bine dezvoltata, astfel ca in loc sa vizitezi des contabilii, birourile de la finante, camera de comert, sa poti accesa simplu portalul online de unde sa poti procesa toate operatiunile aferente. Paradoxal dar in tarile europene nu ai nevoie sa iti cunosti contabilul, poti semna contracte de tip electronic, iar intreaga colaborare se desfasoara prin intermediul acestui canal.  Probabil ca unii, chiar contabili de profesie, vor obiecta argumentand ca in ultima vreme sistemul s-a modernizat, fapt care este real, in schimb la nivel de proportii, comparativ cu institutiile occidentale nu a evoluat aproape deloc. Cred ca evolutia trebuie cuantificata in raport comparativ cu tarile dezvoltate nu cu propriul nostru progres local. Asa si o echipa de fotbal de divizie comunala se poate lauda cu evolutia sa de la echipa de colt de strada, la echipa care joaca pe porti mari si pe teren cu iarba cosita de oile care pasc in zona. Cred ca raportarea la evolutia interna este un reper confuz, care in loc sa ne orienteze spre un progres real, ne ofera paradigme si termeni de autosatisfactie ireali. Ne laudam ca avem malluri in orasele mari si consideram ca asta este un progres national. Este o autoamagire de proportii.

Exemplele ar putea continua, dar nu acesta este obiectivul articolului de fata, ci acela de a sublinia faptul ca stagnarea si lipsa de progres se datoreaza viziunii pe care o avem, lucru care poate fi depasit doar prin intelegerea, asimilarea si adaptarea modelelor occidentale care au sustinut evolutia lor. Contrastul dintre formele occidentale si cele de la noi este absolut socanta in momentul cand reintri in tara dupa o perioada mai lunga. Dar si mai socanta este opinia romanilor despre propria situatie. Ne autolimitam pentru ca nu ne putem imagina cum arata cadrul din tarile dezvoltate, dar si mai ciudat este faptul ca avem impresia ca stim cum este in occident, desi informatia pe care o detinem este complet deformata. Ne alimentam din imaginatie proprie, din autosuficienta care ne-a caracterizat de-alungulul mileniilor, in timp ce acest mecanism de conservare psihica ar trebui inlocuit cu realitatea existenta dincolo de granite.