Identitatea

V-ati intrebat vreodata ce anume determina sa fiti ceea ce sunteti? V-ati intrebat de ce preferati anumite alimente, filme, show-uri tv, carti, idei politice, sau chiar persoane? De ce va comportati intr-un anume fel intr-o situatie, in timp ce va comportati complet diferit intr-o alta situatia? De ce ganditi intr-un anume mod intr-o zi si intr-un alt mod in alta zi? De ce sarbatorile va declanseaza anumite emotii? (Ryan Elliott ).

Primele noua luni de viata intrauterina ne furnizeaza informatii primare despre lumea in care am patruns. Modul mamei de a percepe realitatea, temeriile, bucuriile, conflictele ei ne sunt transmise ca informatii care vor contura mai apoi matricea pe care se va structura persoanalitatea. In urmatorii ani de viata, memoria va inregistra informatiile si atitudinile care sunt puse la dispozitie de parinti, anturaj, gradinita, etc. Un aspect extrem de important este cel legat de faptul ca pana la sase ani, mintea functioneaza aproape in permanenta intr-o stare hipnotica (adica intr-o stare de perceptie si asimilare maxima de informatie nefiltrata – full time recording).  Dupa varsta de sase ani, informatia se va sedimenta pe baza structurii deja create, informatia dobandita pana in anii anteriori devenind astfel un filtru determinant.

Ca si adulti gandim, simtim si actionam in concordanta cu personalitatea pe care ne-am construit-o pana in acel moment.  Perceptia de sine, perceptia societatii, a universului material, non material, a existentei vietii dupa moarte sunt elemente deja definite. In alte cuvinte suntem rezultatul informatiilor carora le-am permis sa ne defineasca personalitatea, pe care le-am acceptat in mod matur constient sau inconstient.

Conventie

{ Odata cu dezvoltarea erei tehnologice, unii autori au preluat tot mai multe expresii si concepte din domeniul IT pentru a exprima realitati care ne definesc personalitatea, atitudinile comportamentale. Analogia cu functionarea unui computer si cu partile lui componente pare a fi un model care aduce multa claritate. Limbajul de specialitate folosit in psihologie creaza o bariera greu de trecut cititorului care nu poseda un bagaj de cunostiinte necesare in domeniu, in schimb limbajul IT este o platforma comuna de exprimare, care pot fi utilizata destul de bine ca mijloc de exprimare a conceptelor. Totodata aceasta paradigma permite perceptia realitatii psihicului uman cu mai multa claritate, permitand observarea si intelegerea unor lucruri mai putin clare in trecut. Sa nu uitam ca intelegerea unui fenomen depinde foarte mult si de paradigma din care privim lucrurile, unele definitii, terminologii pot ingreuna procesul de intelegere, in timp ce altele pot clarifica aproape instant necunoscutele.  In procesul de intelegere a unui fenomen este foarte importanta flexibilitatea schimbarii paradigmelor cu altele mai eficiente. Voi pastra un limbaj comun de exprimare imprumutat din IT unde este posibil, tocmai pentru a facilita o lectura cat mai usoara }

Procesul de asimilare de informatii si aptitudini pe care le dobandim pana in jurul varstei de sase ani este foarte asemanatoar  procesului de instalarea a sistemului de operare pe un calculator, informatiile asimilate fiind practic download-ate automat fara discernamant. Toate aceste informatii formand fundatia gandirii pe care vom construi ulterior noi si noi informatii, aptitudini.

O intrebare foarte evidenta este, ok dar cum putem asimila o cantitate asa de mare de informatii, dat fiind faptul ca este dificil sa invatam o poezie de doua strofe, sa ne amintim ce am mancat ieri dimineata, sa povestim un film care tocmai recent l-am vizionat. Subconstientul nostru este o magazie uriasa capabila sa stocheze toate informatiile pe intreg parcursul vietii, este responsabil de asemena de stocarea si rularea programelor complexe de functionare a organismului, tipare comportamentale, de reflexele pe care le avem, de abilitati ca mersul pe bicicleta, inotul, condusul masinii, trasul cu arcul, abilitati sportive de orice natura, etc. Toate acestea se asimileaza la nivel subconstient sub forma de programe(similar programelor de calculator), care mai apoi pot fi utilizate.

Pe parcursul vietii asmilam foarte multe programe atat pozitive cat si negative, acestea din urma putand sa ne saboteze propria cariera, sanatate, comportament social, perceptie de sine. “Tu esti prost si prost vei ramane intreaga viata”, “nu o sa ai succes in viata orice vei face”, “esti bleg”, “esti urat”, “nu poti fi un prieten bun”, “esti mincinos”, “intotdeauna altii te vor controla”, “viata este mizerabila si nu se poate face nimic”. Afirmatii de acest fel, spuse intr-un context care indeplineste conditiile necesare, pot avea un impact asupra noastra, astfel incat sa devina programe subconstiente proprii care ne vor conduce intreaga viata.  Programele subconstiente au aceiasi capacitate de influenta asupra fiintei noaste ca si programele de functionare biologica, se afla, practic, in acelasi sector. Daca ne dorim sa stopam inima spre exemplu, oricat ne vom dori si vom vrea acest lucru, el este irealizabil, pentru ca totul este encodat la nivele mai adanci. Problema programelor care ne definesc tiparele comportamentale este ca ele functioneaza in mod automat, fara ca macar sa fim constienti de existenta lor, in fond   nu am fost constienti nici de momentul in care ele s-au format si au devenit active. Programele pozitive cum ar fi “esti foarte talentat”, “ce repede poti memora o poezie”, “esti frumos”, “vei reusi cu usurinta sa obtii tot ce vrei in viata” sunt de dorit pentru ca au capacitatea de a directiona viata intr-o directie benefica.

Gandirea pozitiva nu este solutia optima pentru invingerea programelor negative, pentru ca raportul de forte dintre constient si subconstient este foarte mare – 5% versus 95%, iar gandirea pozitiva nu are capacitatea de a inlocui programele subconstiente in mod automat doar pentru ca ne propunem acest lucru. Exista in schimb posibilitatea ca o perioada definita de timp, gandirea pozitiva sa functioneze, cu toate acestea daca aceste principii nu ajung sa devina programe comportamentale in sistemul subconstient, sansele sunt foarte mari ca ele sa fie eliminate in defavoarea informatiilor deja existente la acest nivel.

Va invit sa ascultati parerea dr, Bruce Lipton in legatura cu acest aspect.