Month: May 2013

Dr. Crina Veres

Posted on Updated on

Cancerul nu este ereditar, comportamentul celulelor este determinat de epigenom, astfel ADN-un este doar un blueprint a carui functie este doar read-only, in schimb epigenomul furnizeaza reteta dupa care sunt folosite resursele informationale ale ADN-ului. Am scris in mai multe randuri despre acest subiect. Dr. Bruce Lipton(former university teacher) afirma ca descoperirile prezentate in manualele de medicina dateaza mai bine de 10-15 ani, astfel informatiile nu mai sunt de ultima ora. Sustinatorii agresivi ai determinismului genetic, in ciuda bunelor lor intentii, se lupta pe un  camp de informatii outdated.

Read the rest of this entry »

Persoane toxice

Posted on Updated on

Pe parcursul vietii am intalnit foarte multe persoane extrem de negative. In anturajul colegilor de la job, in cercul de prieteni, in cercul celor de la biserica. Ce vreau sa spun prin persoane negative? Experienta de viata i-a marcat pe unii intr-un mod neplacut, trasandu-le bariere la tot pasul, astfel ei si-au dezvoltat o viziune despre viata ca fiind extrem de limitata. Desigur este experienta vietii lor si nu incerc sa sustin faptul ca nu ar avea dreptate, nici sa sugerez ca sunt paranoici. Pentru ei viata este o corvoada, fiecare pas este un pas pe un teren minat. Daca altii pot alerga liberi si se pot bucura cu usurinta de viata, pentru acestia fiecare pas produce picaturi grele de sudoare pe frunte. Dificultatile ii determina sa isi piarta viziunea ca viata ar putea sa fie un teren neminat, un teren pe care poti alerga liber si plin de fericire.

O alta categorie sunt cei care nu au trecut prin dificultati reale, dar totusi au preluat acest negativism probabil din familia lor, din anturajul de la scoala, sau din cercul de prieteni. Si desigur sa nu ignoram categoria celor care din dorinta de suprematie descurajeaza pe toti din jur pentru ca doar ei sa aiba onoarea sa urce pe podium.

Read the rest of this entry »

Testele vietii, azi eu, maine tu…

Posted on Updated on

fallingViata ne ofera teste. Capacitatea pe care ne-am dezvoltat-o de a intampina si trata aceste episoade este cheia principala pentru depasirea lor. Unii se bazeaza pe prieteni si de multe ori este o optiune buna. Altii se bazeaza pe o capacitate extinsa de skill-uri care le permite sa se ancoreze in realitatea scapata din maini. Altii se bazeaza pe Dumnezeu.

Ruperea intr-un fel sau altul de realitatea care iti asigura o viata linistita este un exercitiu destul de dur. Lupta cu boala poate fi dramatica si unii ar plati sume uriase pentru a-si re-dobandi ce au pierdut. Altii au invins boala si stiu metoda de vindecare, dar nu este un canal bun de comunicare intre cei care cauta si cei care stiu. Unii isi pierd afacerea, casa, familia, orice solutie plauzibila de a mai supravietui.  Read the rest of this entry »

Changing your neurochemistry

Posted on Updated on

bandlerRichard Wayne Bandler este un autor celebru NLP, dar in acelasi timp este co-creatorul acestei ramuri alaturi de John Grinder.

Modul in care noi gandim, reactionam la diferiti stimuli de mediu si sociali este determinat de o structura informationala proprie, o structura asemanatoare unui software care ruleaza pe computer-ul fiecaruia dintre noi. Am fost invatati sa credem ca reactiile pe care le avem, modul nostru de viata sunt un fel de “dat”, o preconditionare cu care ne-am nascut si ca tot ceea ce facem este firesc, iar acest firesc este ….normal. In alte cuvinte modul cum ne comportam este un fel de norma a vietii. In fapt lucrurile sunt mult diferite. Aceste opinii despre ceea ce suntem noi, valoarea pe care ne-o acorda societatea, sunt rezultanta unui proces de formare conditionat de mediu si de alegerile personale, dar nici intr-un caz nu este un “normal universal”.

Profesorii, parintii, prietenii, anturajul ne-au inoculat de-alungul vietii o serie intreaga de limitari, “esti urat, e genetic la tine”, “nu ai nici o sansa sa ai o viata buna”, “un tip ca tine nu poate spera la o sotie ca …”, “te-ai nascut intr-o tara saraca unde toti o duc prost, ce mai vrei?”, “doar mincinosii si oportunistii o duc bine, dar tu nu esti asa”, “parintii tai au murit de cancer, deci e normal ca sa ai un final similar”, “prost sa fii, noroc sa ai”, “de ce sa studiezi ca vezi ca toti cu studii o duc prost”, “cum sa il ierti la ce ti-a facut, dar esti prost?”, “ti-a facut ce ti-a facut, e normal sa i-o dai inapoi cu dobanda”. Acestea sunt cateva exemple de afirmatii limitatoare din lista de sute(poate mii) de pagini pe care le-am asimilat pe parcursul vietii. Aparent credem ca sunt o harta eficienta si obiectiva pentru o evolutie corecta in viata, in schimb hartile pe care le avem in viata pot fi extrem de eronate.

Read the rest of this entry »

Viata vazuta prin intermediul emisferei drepte

Posted on Updated on

Jill-Bolte-TaylorDr. Jill Bolte Taylor neurolog (neuroanatomist) de profesie a suferit un tragic accident cerebral in 1996. Tipul destul de rar intalnit de accident cerebrala (AVM) i-a afectat emisfera stanga a creierului, care la randul ei a inhibat functiile de baza ale organismului precum scris, citit, umblat, etc. Deconectarea acestei emisfere i-a produs o experienta intru totul inedita. Ca si specialist a inteles imediat natura situatiei si a incercat sa priveasca intregul episod atat prin prisma pacientului, cat si prin prisma specialistului.

Read the rest of this entry »

Păpuşarul şi păpuşa, o singură persoană

Posted on

Trăim sau ne privim trăind ? Nu aveţi cîteaodată senzaţia că sunteţi două persoane ? Una dintre ele este cea care deţine un corp fizic, se spală pe dinţi, îşi pregăteşte micul dejun, merge la şcoală sau la serviciu, comunică cu ceilalţi, îşi hrăneşte căţelul, are sentimente şi face planuri. În toate ipostazele de mai sus apare şi a doua persoană. E undeva în adâncul fiinţei fizice şi ne monitorizează fiecare mişcare. Asta nu ar fi o mare problemă, dar ne face capul calendar. Comentează, introspectează, îşi dă cu presupusul, ne face să ne simţim prost, ne inculcă ideea că suntem criticaţi de cei din jur, ba chiar dispreţuiţi uneori. A doua persoană nu e deloc cumsecade. E ca un păpuşar, dar cumva pe dinăuntru. Uneori ne manipulează de-a binelea.

De foarte multe ori ne simţim timoraţi, panicaţi chiar de eventualitatea unui posibil eşec. Cine şi ce este vocea interioară care ne dublează în orice mişcare, gând, dorinţă ori emoţie ?

Read the rest of this entry »

The science delusion(I)

Posted on Updated on

The Science DelusionRupert Sheldrake isi intituleaza noua sa carte – “The science delusion”  publicata in USA sub o alta denumire denumirea – “Science set free”. Modificarea titlului a fost sugerata de editurile americane ca fiind mult mai reprezentativ continutului in viziunea gandirii americane. Prefer titlul original britanic pentru ca vine oarecum ca o replica la adresa cartii “The God delusion” a lui Richard Dawkins. Rupert Sheldrake nu este un om de religie, ci un biolog renumit care a pus bazele  campului si a rezonantei morfice.

Pentru omul de rand stiinta reprezinta ultima frontiera a cunoasterii, o cunoastere documentata si demonstrata cu maxima rigurozitate. Matematica, fizica, medicina si altele pornesc de fapt de la niste realitati evidente, nedemonstrate, considerate ca fundament axiomatic. In alte stiinte acest sistem axiomatic care sta ca premiza unanim acceptata, dar nedemonstrata poarta numele de dogma. O stiinta nu poate exista fara a avea un sistem axiomatic(dogmatic) de la care sa porneasca, pentru ca pe de o parte stiinta poate fi privita ca o problema de rezolvat. In timp ce problemele simple au o ipoteza(elemente de pornire), concluzie(cerinte de demonstrat) si demonstratie, o stiinta isi defineste punctul de pornire(dogma), uneltele de lucru si directia inspre care se indreapta, concluziile si demonstratiile sunt parti componente al oricarui argument stiintific.

Read the rest of this entry »

Personalitate de bază

Posted on

Pe baza studiilor a opt culturi ale unor triburi primitive, Kardiner atestă că, în cadrul fiecărui grup social, există o structură de conduită comună întregului lot social, pe care o numeşte personalitate de bază. Prin personalitate de bază el înţelege o configuraţie psihologică specifică, proprie membrilor unui grup social concret, ce se obiectivează într-un anumit stil de viaţă. Personalitatea de bază este legată direct de istorie şi mai ales de istoria înţeleasă ca tradiţie, tradiţia fiind supravieţuire psihologică. Numai condiţiile concrete determină sfera şi conţinutul personalităţii, putându-se vorbi astfel de o personalitate etnică şi de o personalitate individuală unică.

Read the rest of this entry »

Identitatea

Posted on Updated on

V-ati intrebat vreodata ce anume determina sa fiti ceea ce sunteti? V-ati intrebat de ce preferati anumite alimente, filme, show-uri tv, carti, idei politice, sau chiar persoane? De ce va comportati intr-un anume fel intr-o situatie, in timp ce va comportati complet diferit intr-o alta situatia? De ce ganditi intr-un anume mod intr-o zi si intr-un alt mod in alta zi? De ce sarbatorile va declanseaza anumite emotii? (Ryan Elliott ).

Primele noua luni de viata intrauterina ne furnizeaza informatii primare despre lumea in care am patruns. Modul mamei de a percepe realitatea, temeriile, bucuriile, conflictele ei ne sunt transmise ca informatii care vor contura mai apoi matricea pe care se va structura persoanalitatea. In urmatorii ani de viata, memoria va inregistra informatiile si atitudinile care sunt puse la dispozitie de parinti, anturaj, gradinita, etc. Un aspect extrem de important este cel legat de faptul ca pana la sase ani, mintea functioneaza aproape in permanenta intr-o stare hipnotica (adica intr-o stare de perceptie si asimilare maxima de informatie nefiltrata – full time recording).  Dupa varsta de sase ani, informatia se va sedimenta pe baza structurii deja create, informatia dobandita pana in anii anteriori devenind astfel un filtru determinant.

Read the rest of this entry »