Oamenii au interpretat intotdeauna boala ca pe un defect al organismului uman, ca pe o incapacitate de a-si administra corespunzator propria functionare. Aceasta simpla observatie a condus la ideea ca interventia nostra asupra zonei afectate va ameliora lucrurile, dar pentru a putea interveni eficient este necesara o cunoastere exacta la nivel structural si functional a organismului. Odata cu debutul erei stiitifice, experimentul a deschis o poarta de cunoastere deosebita. Efortul si inteligenta multor specialisti au adus medicina la o dezvoltare fara precedent. Meritul este atat de partea cercetatorilor in medicina, biologie, cat si al tehnologiei care a permis crearea de noi dispozitive menite sa dezvolte capacitatea de perceptie a microuniversului corpului uman.
Evolutia medicinei si a tehnologiei promiteau eliminarea intr-un procent foarte ridicat a afectiunilor, cu toate acestea boala a gasit noi si noi modalitati de adaptare, astfel a existat o concurenta reala intre dezvoltarea medicinei si gradul de adaptare al bolilor la mediu si de aparitie a noi boli. Odata cu eliminarea primejdiei cauzate de unele afectiuni, noi afectiuni si-au facut aparitia, demonstrand ca boala este un adversar foarte puternic al descoperirilor medicale.