Genetic control

Bruce Lipton este cunoscut ca un promotor al noi biologii care afirma ca functionarea corecta a organismului uman nu este o ecuatie in care singurul parametru important este ADN-ul. Cercetarile pe care le-a facut arata ca sanatatea noastra depinde in speta de un alt factor important care a fost exclus din dogma medicala si anume –  mintea noastra. Evident ca aceasta concluzie este o erezie pentru adeptii dogmei medicale contemporane, in schimb dogma pe care se bazeaza medicina este o premiza nedemonstrata, dar unanim acceptata in care se stipuleaza ca doar materia poate afecta materia, mintea nu detine o astfel de capacitate si ca sanatatea si comportamentul nostru sunt determinate genetic. Aceste premize ale fundamentului medicinei conduc la concluziile actuale anume ca doar medicamentele pot restabili si asigura sanatatea organismului. Facand o reviziuire a dogmei in lumina fizicii cuantice, paradigma materialista trebuie modificata cu un alt set de concluzii.

Continue reading “Genetic control”

Noua medicina germanica (II)

Medicina modernă a început să exploreze corpul uman în scopul unei vindecări mai eficiente în cazul în care acesta se îmbolnăveşte. După cum s-a văzut, acest principiu a fost incomplet, deoarece canalizarea preocupărilor a fost îndreptată, în mod exclusiv, spre descoperirea conexiunilor mecanice şi biochimice, în timp ce psihicul și creierul au fost ignorate complet.

Anterior, şi orbitele planetelor au fost interpretate în mod similar, ignorându-se din motive dogmatice faptul că soarele este centrul sistemului planetar şi presupunându-se eronat că soarele se rotește în jurul pământului precum o spirală, fapt ce s-a dovedit lipsit de sens – această traiectorie în spirală fiind foarte dificil de calculat. Însă, de când Galilei a redescoperit soarele ca şi corp ceresc central al sistemului nostru planetar, orbitele planetelor au o traiectorie circulară destul de simplă în jurul soarelui.

Continue reading “Noua medicina germanica (II)”

Multidimensionalitatea universului

dimensionsMatematicienii tuturor timpurilor si numai si-au manifestat interesul fata de multiplele fatete ale realitatii, diferentele dintre acestea si modul in care pot fi descrise cat mai bine. Geometria plana 2D, a deschis un orizont fascinant care permitea abstractizarea mediului inconjurator si reprezentarea acestuia prin elemente simple ca dreapta, unghiul, cercul, triunghiul, patratul etc si relatiile care se pot stabili intre acestea. Aceasta unealta extrem de utila a dat posibilitatea descoperirii a noi aspecte ale universului in care traim, aspecte care nu erau sesizabile prin observatii directe. Cu toate acestea multi au remarcat faptul ca lumea inconjuratoare este mai complexa si ca ar fi necesara dezvoltarea intrumentului geometric astfel incat sa poate include si alte aspecte. Astfel a aparut geometria trimimensionala, 3D.

Mai tarziu, aparitia geometriei neeuclidiene a surclasat asteptarile, aratand ca geometria euclidiana 2-3D este un caz particular al acesteia. Noua dimensiune permitand o mult mai fidela descriere a realitatii.

Continue reading “Multidimensionalitatea universului”

Noua medicina germanica (I)

Oamenii au interpretat intotdeauna boala ca pe un defect al organismului uman, ca pe o incapacitate de a-si administra corespunzator propria functionare. Aceasta simpla observatie a condus la ideea ca interventia nostra asupra zonei afectate va ameliora lucrurile, dar pentru a putea interveni eficient este necesara o cunoastere exacta la nivel structural si functional a organismului. Odata cu debutul erei stiitifice, experimentul a deschis o poarta de cunoastere deosebita. Efortul si inteligenta multor specialisti au adus medicina la o dezvoltare fara precedent. Meritul este atat de partea cercetatorilor in medicina, biologie, cat si al tehnologiei care a permis crearea de noi dispozitive menite sa dezvolte capacitatea de perceptie a microuniversului corpului uman.

Evolutia medicinei si a tehnologiei promiteau eliminarea intr-un procent foarte ridicat a afectiunilor, cu toate acestea boala a gasit noi si noi modalitati de adaptare, astfel a existat o concurenta reala intre dezvoltarea medicinei si gradul de adaptare al bolilor la mediu si de aparitie a noi boli. Odata cu eliminarea primejdiei cauzate de unele afectiuni, noi afectiuni si-au facut aparitia, demonstrand ca boala este un adversar foarte puternic al descoperirilor medicale.

Continue reading “Noua medicina germanica (I)”

Mintea umana – un paradox

rupert6Rupert Sheldrake este unul dintre cei mai inovativi biologi si scriitori ai prezentului. S-a remarcat prin teoriile elaborate de el legate de campul morfic si rezonanta morfica, dezvoltand astfel o noua viziune asupra vietii si universului ce ne inconjoara.

Modelul de gandire newtonian de intelegere a realitatii care sta la baza majoritatii stiintelor este atat de adanc intiparit in constiinta omului de rand, incat este aproape imposibil sa admita ca exista si alte modele mult mai fiabile. Desi descoperirile facute de Einstein implinesc o varsta apreciabila, lumea moderna persista cu indarjire prezentand o afinitate exagerata(si irealista) fata de acestea. Ne avantajeaza oare interpretarea fiintei umane doar ca mecanism biologic complex si nimic mai mult?

Experimentele medicale clasice au demonstrat ca odata cu extirparea unor zone ale creierului, s-au eliminat functii importante ale individului. Aceste experimente au condus la concluzia ca, creierul uman este asemenea unui computer in care odata cu dezmembrarea unor componente se va deteriora functionalitatea de ansamblu a acestuia. In lumina fizicii newtoniene care prezinta universul ca un resort gigant in care unica modalitate de interactiune dintre partile componente materiale se face doar pe baza fenomenelor mecanice cunoscute, aceasta ar fi singura concluzie acceptabila.

Continue reading “Mintea umana – un paradox”

Blog at WordPress.com.

Up ↑