L-am cunoscut acum 42 de ani(1934-1996), de fapt el m-a cunoscut atunci pentru ca eram prea mic ca sa imi amintesc acele zile. Era un barbat bine facut, impunator, cu o minte agera mostenita de la tatal sau. Fascinat fiind de descoperirile stiintei care de-abia patrundeau la noi in tara, in acea perioada, ca printr-o crapatura firava de zid, a decis sa isi lege destinul de fascinatia electronicii, un domeniu lipsit de o istorie dar foarte promitator. Electronica este locul unde matematica si fizica si-au dat intalnirea.
Pasiunea fata de descoperirile stiintifice l-a facut sa nu isi pastreze traditia familiei, o traditie de preoti ortodocsi de doua generatii. Stafeta care desi a fost aruncata odata cu pasul dintre generatii, nu si-a gasit o mana intinsa care sa o prinda.
Anii copilariei si i-a petrecut printre tancurile germane, printre baionetele nemiloase rusesti, vazand in jur doar trupuri sfartecate de marea descoperire diabolica – razboiul. Mediul copilariei i-a intiparit cu urme adanci in suflet dorinta de a oferi urmasilor lui o viata buna, o viata lipsita de cruzimi, de suferinta, de saracie. In mare parte a reusit pentru ca a fost cel mai bun si iubitor om care mi-a fost dat sa il intalnesc in aceasta viata. Cand ma gandesc la bunatatea Lui Dumnezeu imi este suficient sa ma gandesc la imaginea pe care a intiparit-o in tatal meu. Si-a sacrificat intreaga viata pentru binele familiei, pentru armonia ei. A fost cel mai putin egoist tata din cati am auzit, bucuria si satisfactia lui erau alaturi de familia iubita, de mine singurul sau urmas in viata. Mi-as fi dorit sa pot scrie aceste randuri imbratisandu-mi sora mai mare, dar Dumnezeu a hotarat ca este prea buna pentru aceasta lume astfel s-a grabit sa o duca la El. A parasit aceasta lume cand inca era prea mica sa aiba un nume, de aceea mi-o amintesc in imaginatia mea ca fiind Maria, un nume de regina, un nume pe care il merita din plin.
De 17 ani tatal meu a imbratisat-o din nou pe Maria, dar nu aici pe acest pamant, ci acolo undeva in cer. Stiu ca isi amintesc de mine uneori pentru ca ii simt aproape in suflet si stiu ca nu e doar imaginatia, ci sunt chiar ei.
Tata drag iti doresc La Multi Ani azi, intr-o zi de 29 Ianuarie cand ar fi trebuit sa sarbatorim frumoasa ta varsta de 79 de ani. Stiu ca ai fost cel mai bun tata care a existat vreodata, sper sa iti pot calca si eu pe urme… Cu drag in amintirea ta
Simple şi emoţionante rânduri, Romulus! Mi-aş dori ca şi copiii mei să poată scrie la fel despre mine… simplu, frumos şi cu dragoste!
Multumesc, Marinel.
In cele patru decenii de viata, Dumnezeu mi-a scris cuvinte pline de iubire prin cativa oameni pe care i-am intalnit. Au fost cei mai importanti oameni din viata mea. Nu au fost cuvinte scrise pe un pergament, ci a fost iubirea Sa care reflectata prin zambetele lor, prin privirile lor, prin ceea ce au facut pentru mine, prin ceea ce erau ei.
Poate ca si copii nostri vor primi binecuvantarea de a intelege adevarata Iubire.
Amin! Aşa să ne ajute, şi să-i ajute Dumnezeu!
Emotionanta evocare! Ce frumos ai scris despre tatal tau, draga Romi!
Vesnica sa-i fie amintirea intru Imparatia cea cereasca!
Multumesc Alex.
Despre oameni mari e foarte greu de scris si niciodata nu voi avea cuvinte indeajuns de bogate sa pot exprima macar foarte putin din ceea ce erau.
Multumesc draga Alex, Amin!